Weekend la Roma (II) -sâmbătă: Piazza Barberini

Ziua a doua am rezervat-o revederii unor locuri şi unor capodopere de arhitectură şi artă dragi mie, precum şi vizitării câtorva locuri şi obiective turistice noi.

Am pornit de lângă bazilica Santa Maria Maggiore,  luând-o pe Via Depretis şi în continuare pe  Via d. Quattro Fontane, străzi perfect drepte şi relativ înguste, una în prelungirea celeilalte, care parcă despică oraşul în două, în genul străzii Spaccanapoli din Neapole. M-am oprit în punctul cel mai înalt al ei (cât şi al colinei Quirinal, una din cele 7 coline pe care e construită Roma), în intersecţia Quattro Fontane (Patru Fântîni -în fiecare din cele patru colţuri ale intersecţiei se află câte o fântână). De aici, din intersecţie, se văd bine cele 3 obeliscuri: din faţa bazilicii Santa Maria Maggiore, din faţa bisericii Trinita d. Monti şi din Piazza d. Quirinale.
Fotografii cu cele 4 fântâni din intersecţia Quattro Fontane:
Fântâna zeiţei Diana
Fântâna râului Arno
Fântâna zeiţei Iunona
Fântâna râului Tibru
Am continuat apoi pe aceeaşi stradă, Via d. Quattro Fontane până la Palatul Barberini, palatul papei Urban al VIII-lea, patron al artelor din Roma.
La construirea palatului au participat cei mai mari arhitecţi ai vremii: l-a început Maderno (cel care a conceput faţada de la bazilica Sf. Petru), a continuat apoi Bernini secondat de Borromini, cei doi mari arhitecţi ai barocului roman.

            La etaj se găseşte cea mai mare sală de bal din Roma, cu un tavan în trompe l’oeil pictat de Pietro da Cortona, una din cele trei superbe şi fără egal ferestre spre cer sau ceruri baroce din Roma, pictură iluzionistă în care Pietro da Cortona prinde personajele în vârtejuri prelungite spre infinit, într-o explozie de lux şi bucurie de-a trăi.

            Palatul adăposteşte o galerie de artă ce conţine câteva sute de picturi, printre care am remarcat şi pânze de Rafael, Lippi, El Greco, Caravaggio.
La Fornarina (Brutăriţa) -portretul iubitei lui Rafael
Hans Holbein – Portretul lui Henric al VIII-lea
Caravaggio – Iudita şi Holofern (temă apreciată de pictorii caravaggişti)
            În apropierea palatului, Piazza Barberini cu Fontana del Tritone (Fântâna Tritonului) , operă a lui Bernini.
            Într-un colţ al pieţei, spre Via Veneto, se află Fontana d. Api (Fântâna Albinelor), ultima fântână proiectată de Bernini.

            Foarte aproape de această fântână, mai exact la staţia de metrou Barberini, la iesirea spre Via Veneto, se află un obiectiv neobişnuit şi, pentru mine, unul dintre cele mai uluitoare şi de neuitat locuri văzute până acum: Cripta Capucinilor de la biserica Santa Maria  della Concezione, unde şase capele micuţe sunt decorate cu desene şi arabescuri făcute din oasele a 5000 de călugări capucini, morţi de-a lungul timpului. Există şi cîteva schelete întregi, îmbrăcate în rasă monahală. Macabru? Nu ştiu ce să spun, însă tulburător de frumos şi de neuitat, vă asigur. Scrie la vedere: Ceea ce eşti tu, noi am fost. Ceea ce suntem noi, tu vei fi.

                 Alte imagini, mai reuşite (eu, de fapt, am fotografiat cartea poştală cumpărată acolo) găsiţi făcând click aici: Cripta capucinilor (apoi click pe The Crypt din meniul de sus al primei pagini, acolo aveţi şi orele de vizitare). Intrarea la criptă e minimum 1 eur (donaţie).
Anunțuri
De Ioana Mureşan Publicat în Roma

Weekend la Roma (I) -vineri: plimbare prin Esquilin, Capitoliu, Trastevere

Pentru a treia oară la Roma. Prima dată în 2009 pentru o vacanţă de opt zile, a doua oară în mai 2010 în drum spre şi dinspre Neapole. De data asta, doar pentru un weekend, cu plecare din Cluj de vineri de la amiază şi întoarcere duminică noaptea spre luni (rămas efectiv în Roma de vineri de la ora 16-17 până duminică la ora 16-17, prin urmare, ca durată ar veni 2 x 24 ore, doar că pe parcursul a trei zile).
Din multe puncte de vedere, Roma mi se pare o destinatie ideală pentru un weekend.  În primul rând e un oraş de care nu mă pot plictisi, „Roma, non basta una vita” (Roma, nu-ţi ajunge o viaţă pentru ea) se spune, şi pentru mine, într-adevăr, Roma e o colecţie impresionantă de capodopere de arhitectura si arta pe care nu mă satur să le văd şi  revăd. Apoi, Roma e un oraş ieftin pentru un turist, atât  transportul, cazarea şi mâncarea cât şi vizitarea atracţiilor turistice se pot face cu bani puţini. Şi nu în ultimul rând, avem din Cluj avion aproape zilnic spre/dinspre Roma prin compania Wizz Air,  iar orele de decolare mi se par foarte rezonabile.
În privinţa cazării: deşi imi promisesem că de câte ori voi reveni la Roma voi alege o cazare undeva prin centru în zonele Navona – Spagna – Rotonda – Campo de Fiori – Trastevere, totuşi am eşuat din nou în Esquilin, de data asta chiar mai adânc decât data trecută când am stat aproape de bazilica Santa Maria Maggiore. Criteriul hotărâtor de alegere a fost preţul, la cererea prietenilor mei, cu care am mers acum la Roma. Am optat pentru un hostel ieftin lângă Piazza Vittorio Emanuele, la 3 minute de staţia de metrou. Odata inspectat hostelul (curăţenie perfectă, paturi comode şi normale, adica nu suprapuse) şi lăsat trolerul roşu în cameră, am iesit pe stradă cam la ora 5 dupa-amiază, la fel ca şi prima dată cand am fost la Roma.
       

Am străbătut Parco d. Colle Oppio (Parcul de pe colina Oppius) care, deşi frumos şi cu o privelişte impresionantă asupra Colosseumului, avea  coşurile de gunoi revărsate prin jur – a fost singura zonă  unde am remarcat gunoaie (se spune despre Roma că ar fi murdară si mie, până acum, nu mi s-a parut aşa, motiv pentru care am fost “acuzată” că văd selectiv, doar ceea ce vreau eu să văd). Ne aflăm în Esquilin, să nu uităm, cartierul imigranţilor.

 

Parcul de pe colina Oppius

Parcul de pe colina Oppius

           Am mers apoi în jurul  Colosseumului până la Arcul lui Constantin unde ne-am oprit pentru o jumătate de oră în mulţimea de turişti ce se invârtea prin zonă, privind şi fotografiind cel mai mare amfiteatru din Roma.
Colosseum
Colosseumul, văzut de pe Via d. Fori Imperiali
Detaliu din zidul Colosseumului
Înserare în Roma
Arcul lui Constantin
         Am continuat pe Via d. Fori Imperiali privind vestigiile Romei antice, până am ajuns în Piazza Venezia, o intersecţie veşnic aglomerată. Il Vittoriano, numit peiorativ de italieni şi “Masina de scris” sau “Tortul de nuntă” este monumentul ridicat în memoria primului rege al Italiei reunite, o construcţie reprezentativă pentru urbanismul monumental, care atrage turiştii prin grandoarea lui. Cele două terase,  la care se poate ajunge pe jos, pe scări la prima şi cu un lift panoramic la a doua, ofera panorame impresionante asupra oraşului, mai ales dacă reuşeşti să fii acolo la ceasul înserării. În ultimele trei fotografii din secvenţa urmatoare, se observă şi Columna lui Traian.

Forul roman
Il Vittoriano
Vedere din Piazza Venezia -se vede în mijloc Columna lui Traian
Vedere de pe terasa de la Il Vittoriano- Columna lui Traian în stânga

Columna lui Traian

          Trecând apoi pe lângă Insula, blocul de apartamente de închiriat din antichitate si pe lângă Scara Aracoeli ce duce la bazilica Santa Maria in Aracoeli, am ajuns la Cordonata, scara pe care am urcat în Piazza Campidoglio (Piaţa Capitoliului), ambele (scara şi piaţa) proiectate de Michelangelo. Aici am rămas cam o jumătate de oră, admirând piaţa şi splendidele palate renascentiste din jur, care adapostesc Muzeele Capitoline şi birourile primarului Romei.

Piaţa Capitoliului (Palatul Nou în stânga, Palatul Senatorial în faţă)
 Palatul Senatorial şi statuia lui Marc Aureliu
           Am coborât din piaţă pe Via d. Consolazione şi scurtând pe câteva străduţe am ajuns la Tibru, pe care l-am traversat pe Ponte Palatino şi am intrat în Trastevere, mergând de-a lungul Via Lungaretta până la  Piazza Santa Maria in Trastevere, punctul terminus al plimbării noastre de vineri, piaţă în care am rămas cam  o oră. Am vizitat bazilica Santa Maria in Trastevere, care rămâne deschisă până la ora 21 (are orarul cel mai lung dintre toate bisericile din Roma). Am admirat frumoasele mozaicuri ale lui Cavallini din absidă, inspirate din viaţa Fecioarei Maria şi mozaicul Fecioarele Înţelepte şi Fecioarele Nebune de pe faţadă.

Tibrul
Cântăreţ pe pod
Piazza şi biserica Santa Maria in Trastevere
Mozaicul din absidă
Detaliu din mozaicul din absidă
Ne-am întors tot pe Via Lungaretta spre pod şi apoi, trecând pe lângă Teatrul lui Marcello  şi  Sinagogă am rătăcit puţin  prin ghetoul evreiesc,  îndreptându-ne într-un târziu spre Piazza Venezia, mallul lui Traian (era închis la ora aia), înapoi la Colloseum care era luminat în galben, semn că undeva pe mapamond cineva a fost iertat de pedeapsa cu moartea. Apoi pe scurtătură, spre hostel, neuitând sa trecem pe la supermarket pentru a cumpăra bere Moretti.

De Ioana Mureşan Publicat în Roma