Villa Adriana este un complex arheologic aflat în Tivoli -sau Tibur, cum i se spunea în Antichitate – o staţiune de vacanţă aflată la 30 de km de Roma.
Cum se ajunge din Roma la Villa Adriana, într-o postare viitoare.
Villa a fost reşedinţa de vară a împăratului Hadrian, care prefera să stea aici şi nu la Roma, pe Palatin, unde locuia împărăteasa, soţia lui.
Hadrian, personalitate complexă, a avut multe talente, preocupări şi pasiuni, printre care şi arhitectura, el fiind un entuziast arhitect amator. Mare iubitor al culturii şi civilizaţiei greceşti, Hadrian şi-a dorit ca şi în scurtul răstimp în care se întorcea la Roma din lungile lui turnee prin imperiu – mai ales în estul elen – să locuiască în ambianţe evocând lumea elenă, prin urmare şi-a proiectat el însuşi împreună cu arhitecţii lui, clădirile şi grădinile din villa, prin copierea construcţiilor preferate de pe întinsul imperiului, marea majoritate din Grecia, câteva din Egipt şi câteva din Roma. O adunătură de clădiri în stiluri diferite, evocând lumi diferite, dar fiecare în parte remarcabilă şi reprezentativă pentru arhitectura lumii din care provenea.
Astfel, Villa Adriana s-a constituit într-un index al arhitecturii lumii antice civilizate. Pentru acest motiv, cât şi pentru faptul că aşa cum erau strânse laolaltă, acele remarcabile construcţii ale lumii antice au reprezentat o bună şcoală pentru arhitecţii din Renaştere şi Baroc şi au influenţat mult şi arhitectura din ultimele două secole, Villa Adriana a fost inclusă în Patrimoniul mondial UNESCO.
Câteva din cele mai remarcabile construcţii şi realizări peisagistice:
Teatrul maritim, un exemplu extraordinar de arhitectură peisagistică: o insuliţă artificială rotundă înconjurată de un bazin circular, înconjurat şi acesta, la rândul lui, de un peristil (colonadă). Pe insuliţă se afla apartamentul împăratului, se presupune că aici se retrăgea Hadrian pentru a se dedica picturii şi arhitecturii.
În bazinul circular, Hadrian obişnuia să înoate.
Tivoli, Villa Adriana, Teatrul Maritim

Piazza d’Oro, un complex arhitectonic unde Hadrian a experimentat mai multe tipuri de cupolă în formă de dovleac sau dom dovleac (în interior seamănă cu o jumătate de dovleac scobit cu linguriţă, scobitură lângă scobitură – marginile scobiturilor jucând rolul nervurilor dintr-o cupolă). Mulţi arhitecţi din Roma s-au perindat după un mileniu şi jumătate pe la Villa Adriana să studieze cupolele în formă de dovleac ale lui Hadrian, printre ei a fost cu siguranţă şi Borromini, care a construit şi el o interesantă cupolă în dovleac la biserica Sant ‘Ivo alla Sapienza din Roma. Referitor la aceste cupole, circulă o legendă consemnată de cronicarii vremii, Dio Cassius şi alţii: se spune că pe când era tânăr, Hadrian întrerupsese o discuţie pe teme de arhitectură dintre împăratul Traian şi arhitectul său, Apollodor din Damasc. Enervat de imixtiunea arhitectului amator, Apollodor l-a trimis, ironic, să-şi deseneze în continuare dovlecii lui, cerându-i să nu se amestece în „chestiuni pe care nu le înţelege”, afront pe care Hadrian, viitor împărat, n-o să-l uite.

Biblioteca greacă şi cea romană:
Villa Adriana, Sala Filosofilor
Canopus, după un celebru cuib al plăcerilor din Alexandria Egipt, faimos pentru desfrâu în lumea antică; azi se mai vede doar un portic graţios ce înconjoară o piscină.
Vedeţi în poza de mai jos un exemplu timpuriu de arce deasupra unor coloane, este începutul arcadei.
Tivoli, Villa Adriana, Canopus
Pe marginea piscinei sunt înşirate cariatide:
În fotografia de mai sus se vede ruina Templului lui Serapis, Serapeum, o construcţie absidală la capătul Canopusului; Serapeum reprezenta Egiptul şi Canopis reprezenta lumea mediteraneană.
Stoa Poikile sau Pecile, faimos în Atena pentru picturile lui şi asocierea cu filozofii stoici:
Academie, temple, terme şi alte construcţii înşirate pe 120 hectare. Se sapă în continuare la Villa Adriana, e şantier arheologic.
În urmă cu 13 ani s-a descoperit Antinoieon, vestigiile unui complex de monumente funerare dedicate lui Antinous, favoritului împăratului Hadrian, la moartea căruia Hadrian i-a construit un intreg cult, o revărsare nebunească a unei dureri cam deplasate. De aici a fost luat şi dus obeliscul lui Antinous în diverse locuri, până a ajuns în Piazza Bucarest din Grădinile Pincio din Roma.
Pe una din alei se află o sculptură ce-o reprezintă pe Marguerite Yourcenar, autoarea romanului Memoriile (fictive ale) lui Hadrian.
Hadrian al ei a împrumutat doar latura pozitivă a personalităţii adevăratului Hadrian, dar Memoriile lui Hadrian e un roman, o operă de ficţiune, romancierul are dreptul să-şi construiască personajul aşa cum vrea el, poate să semene sau nu cu modelul real şi faptul că Marguerite Yourcenar a fost lesbiană şi Hadrian homosexual e o simplă coincidenţă, nu cred că are vreo legătură cu simpatia romancierei pentru el.
Din păcate, situl nu e prea prietenos cu vizitatorii. Nu ţi se dă nicio hartă nici gratuit nici altfel, că n-au.
Există o hartă mare imediat cum intri în sit, vă recomand să v-o desenaţi măcar în palmă, dacă n-aveţi o hârtie la îndemână. Nu există indicatoare pe alei, nu ştii pe care drum s-o apuci şi ce-o să găseşti la capătul lui. Sigur, cum se spune, dacă mergi suficient de mult, undeva tot o să ajungi, dar e vorba totuşi de 120 de hectare.
Nu există nici terase sau restaurante, nici măcar toalete. Vă puteţi duce mâncare cu voi, e loc destul pentru picnic.
Villa Adriana -video
Transport de la Roma la Tivoli
Apreciază:
Apreciază Încarc...