În perioada 28-29 aprilie 2012 se va desfăşura în Cluj-Napoca prima ediţie a Festivalului Japan Play Transylvania, cel mai mare festival de cultură japoneză din România.
În acele două zile de weekend, la Casa de Cultură a Studenţilor şi la Bastionul Croitorilor, două importante repere culturale ale oraşului, se vor desfăşura o mulţime de activităţi menite să pună publicul românesc (în special cel tânăr, dar nu numai) în contact cultural cu Japonia: expoziţii de fotografie şi grafică, un număr de 13 workshopuri (animaţie, cosplay, origami, manga, light graffiti, briz-brizuri şi clame personalizate, etc.), concursuri, jocuri ( PC şi de strategie), stand-up comedy, concerte, spectacol de karaoke ( primele spectacole de acest tip au avut loc în Japonia), proiecţii de film, conferinţe, demonstraţii de artă culinară şi multe alte activităţi şi surprize.
Un festival oarecum diferit de altele, ponderea mai mare va fi cea a activităţilor de tipul Învaţă jucându-te decât a celor de tipul Învaţă ascultând sau privind. Cultură modernă japoneză, versus cultură tradiţională japoneză.
Pentru cei ce vin din alte localităţi, site-ul oficial al festivalului dă câteva sugestii de cazare: cele 3 hosteluri din Cluj precum şi căminele şi complexurile hoteliere ale celor două universităţi locale.
Evident, voi participa şi eu – mă interesează în primul rând expoziţiile de grafică şi fotografie, arta culinară, chimonourile, stand-up comedy, conferinţele şi cine ştie, poate un workshop de origami (pasiunea mea din copilărie), să asist la concursul de cosplay şi, în general, să-mi vâr nasul peste tot, să văd lucruri noi, nemaivăzute, să ştiu tot ce se întâmplă bun în oraşul meu.
Cam aşa cum fac, de obicei, şi la TIFF, brusc îmi aduc aminte că-s pasionată de filme şi vad zilnic câte 3 în timpul festivalului :D. Mie mi se pare o atitudine normală pentru un om ce-şi iubeşte oraşul, am dreptate?
Motivele mele pentru a participa la festivalul Japan Play Transylvania:
– Cultura japoneză e fascinantă şi atât de altfel decât cea europeană, cu care suntem familiarizaţi. Japonia m-a surprins şi atras până acum prin grădinile japoneze, arhitectura lui Kenzo Tange şi Tadao Ando, „Marele val” al lui Hokusai, apoi ikebana, chimonourile, arta culinară, origami, jocurile de calculator.
Cultura fiind un mod de-a te apropia de un popor, de a-l înţelege, de a-i împărtăşi valorile şi de-a încerca să te inspiri din ceea ce are el mai bun, ar fi acum un bun prilej pentru mine, pentru clujeni şi nu numai, de-a cunoaşte cultura japoneză şi nu doar cea tradiţională ci şi cea modernă; dacă Japonia e un tărâm atât de îndepărtat pentru mulţi dintre noi, vine ea la noi acasă, cu acest festival.
-Pentru oraşul meu, Cluj, festivalul poate fi o excelentă oportunitate de-a mai câştiga renume pe harta manifestărilor culturale de prestigiu în Europa – să nu uităm că râvnim la titlul de Capitală Culturală Europeană în viitorul apropiat; se doreşte ca pe viitor acest festival să atragă turişti din Europa pentru concerte de muzică japoneză şi coreană – prin urmare, o gură de oxigen şi pentru turismul local; cei ce au înţeles ce înseamnă TIFF-ul pentru Cluj vor fi de acord cu mine că această oportunitate ar trebui să ne preocupe pe toti cei ce ţinem la oraşul ăsta, clujeni sau transilvăneni; din aceste considerente, noi clujenii ar trebui să ne implicăm în promovarea lui şi să ajutăm în timpul desfăşurării lui ca el să fie un eveniment reuşit, ca să crească în viitorii ani.
Iar pentru România, festivalul JPT poate însemna mai bune relaţii diplomatice şi culturale cu Japonia precum şi viitoare relaţii comerciale prin atragerea de investitori japonezi.
-De ce altceva voi participa la festival? Pentru că, după cum spuneam mai sus, îmi place să ştiu ce se întâmplă în oraşul meu, să particip la festivaluri şi activităţi interesante, să fiu informată, curiozitatea fiind una din calităţile mele (sau defecte, dacă vreţi :P), să informez pe alţii despre lucrurile bune care se întâmplă prin jur.
Dacă eşti blogger, uită-te la reclama de mai jos, mai e şi un stimulent ;).
Mie mi-ar plăcea şi cred că m-ar prinde postura de foto-blogger al festivalului JPT 😀 şi mi-ar prinde tare bine o cameră foto bridge pe care s-o folosesc în Cluj, că în ieşirile mele turistice folosesc o compactă, e mai uşor de purtat. Dacă şi ţie ţi-ar plăcea, ştii ce ai de făcut 😀
MicileVacante 