Mormântul unui om singur

Anunțuri

Mormântul lui Vasile Bogrea

Îl remarcasem de multă vreme, situat fiind pe una din aleile principale din Cimitirul Hajongard sau Cimitirul Central din Cluj, chiar vizavi de mormântul familiei mele. Mi-a plăcut placa veche din piatră, sculptată cu motive vegetale, urna de la creştet şi vegetaţia care năpădeşte totul, deloc deranjantă,  aş zice că dimpotrivă.

E, cu siguranţă, genul meu preferat de mormânt:  cu patină, singular, de-o eleganţă simplă, neostentativă –  doar un nume pe o placă din piatră sculptată şi erodată de vreme, având un aer părăsit graţie vegetaţiei de jur-împrejur,  sălbatică,  veşnică, biruitoare.

Mormantul lui Vasile Bogrea din Cimitirul Hajongard –  Cluj

Mă apropiasem ieri să-l fotografiez, pentru o viitoare colecţie de morminte „aşa da”, printre betoanele şi marmorele uniformizante care au năpădit în ultimele decenii cimitirul.
În momentul în care am văzut numele scris pe placă, surpriza a fost mare: Vasile Bogrea, filolog şi lingvist român, 1881-1926. La Filologie pe str. Horea, parcă şi la sediul Universităţii Babeş-Bolyai şi la Biblioteca Centrală Universitară – toate trei din Cluj, sunt săli şi amfiteatre care-i poartă numele.

Iată o poezie de-a marelui lingvist şi filolog, publicată în Neamul românesc literar 1925-1926.
Vasile Bogrea a murit în 1926, la 45 de ani.


Suntem datori pământului

Pământ avar,
E-aşa puţin din tine în noi
Şi aşa curând
Ne ceri puţinul înapoi.
Aşa curând,
Pământ avar!
Ţi-l dăm sfinţit de suferinţi
Transfigurat de vis
De fericiri, de paradis,
De prăbuşiri şi năzuinţi,
Şi sfâşieri
Şi-atât amar.
Ţi-l dăm,
Căci tu mereu ni-l ceri
Pământ avar.

Cimitirul Hajongard – Câteva morminte ale personalităţilor scenei clujene

În Cimitirul Hajongard, considerat un panteon al Transilvaniei, nu există, la fel ca în Cimitirul Bellu, alei ale scriitorilor sau artiştilor, aici  personalităţile au fost înhumate amestecat, pe întinsul întregului cimitir. Mai mult,  nu există nici măcar o listă a lor şi o hartă a cimitirului, astfel încât descoperirea câte unui mormânt sau monument ce-ţi aminteşte de o mare personalitate clujeană ţine, de obicei, de hazard.

A trecut ceva timp de când v-am arătat câteva morminte ale personalităţilor clujene ( aici şi aici) şi cum între timp am mai făcut câteva incursiuni prin Cimitirul Hajongard înarmată cu camera foto, m-am gândit să vă arăt şi vouă câteva descoperiri din sfera teatrului, operei şi cinematografului.

Dimitrie Popovici – Bayreuth (1860-1927) – al doilea director al Operei Naţionale din Cluj – a condus Opera între anii 1920-1927 (înaintea lui, pentru o perioadă scurtă a organizat lucrurile şi le-a condus primul director, Constantin Pavel); Popovici Bayreuth a fost concomitent şi directorul Conservatorului din Bucureşti.  În acei ani, Bucureştiul încă nu avea Operă de Stat, aceasta s-a înfiinţat mai întâi la Cluj  în sediul Teatrului Maghiar construit cu puţin timp în urmă, în perioada austro-ungară. Dimitrie Popovici Bayreuth a fost o personalitate artistică de talie europeană, el cânta pe marile scene ale Europei (Weimar, Bayreuth, etc.), în Cluj a cântat foarte puţin, ocupându-se aici mai mult de probleme organizatorice: repertoriu, cooptarea de interpreţi şi dirijori renumiţi. Deschiderea festivă a Operei Române din Cluj a avut loc imediat după numirea lui ca director cu spectacolul Aida şi a fost o mare sărbătoare culturală pentru locuitorii Clujului, martorii vremii povesteau că, de la personalităţile oraşului aşezate în fotolii şi până la ultimul student de la balcon, toată sala a fost extrem de emoţionată  şi entuziasmată.

Hajongard mormant Dimitrie Popovici Bayreuth

Mormântul lui Dimitrie Popovici – Bayreuth

Este un mormânt interesant, original, nu am mai văzut o atât de masivă urnă sau vază, amplasată pe mijlocul  unui  mormânt. Pare cam părăsit, însă.


Janovics Jeno
este considerat cea mai mare personalitate teatrală maghiară din Transilvania  secolului al XX-lea (actor, regizor-peste 1000 de spectacole, critic şi istoric de teatru, director al Teatrului Maghiar în două rânduri); în plus, el a înfiinţat şi condus între 1914-1920 în Cluj studioul cinematografic Transilvania care la ora aceea rivaliza cu cel din Hollywood şi studiourile pariziene; a regizat şi produs 48 de filme, la studioul lui  şi-a făcut ucenicia şi Michael Curtiz, regizorul ce a devenit ulterior celebru cu filmul Casablanca.
Este înmormântat în Cimitirul Hajongard din Cluj împreună cu soţia lui, actriţa Poor Lili,   în mormântul din dreapta fotografiei de mai jos, cel din din piatră  albă cu urnă la cap.

Hajongard mormant Szentgyorgyi Istvan Kovacs Gyorgy

Mormintele  Szentgyorgyi Istvan şi Kovacs Gyorgy – stânga şi al lui Janovics Jeno – dreapta

În partea stângă a fotografiei de mai sus se află un alt mormânt – cel cu piatră funerară neagră, din marmură, în care sunt înhumaţi Szentgyorgyi Istvan (1842-1932) actor de teatru,  Institutul de Teatru din Târgu-Mureş îi poartă numele şi Kovacs Gyorgy actor de teatru (Cluj şi Târgu-Mureş) şi film; el a jucat în filme româneşti  predominant istorice primind de obicei roluri de nobili maghiari  (Pădurea spânzuraţilor – Liviu Ciulei, Serata, Dacii, Mihai Viteazul, Serbările galante).

Un foarte frumos mormânt are Nicolae Bretan (1887-1968),  solist, compozitor, regizor şi director al Operei Române din Cluj. El a preluat ca director  sediul Operei Române de la maghiari când Opera română din Cluj s-a întors acasă, după anii refugiului la Timişoara. Nicolae Bretan susţinea că numele lui de familie ar fi fost maghiarizat în perioada ocupaţiei, că în realitate acesta ar fi fost Brătianu.

Hajongard mormant Nicolae Bretan

Mormântul lui Nicolae Bretan

Şi în final vă mai arăt un monument în stil istorist, construit de arhitectul oraşului Cluj, Pakey Lajos,  la o răspântie din Cimitirul Hajongard pentru actriţa Keler Ilona, moartă de tânără în 1880,  care, se pare, fusese iubită mult de public.

Keler Ilona Hajongard

Mormântul Keler Ilona construit de arhitectul Pakey Lajos