Modernismul catalan

(Un articol- sinteză, la fel cum am scris şi despre Arhitectura romană clasică.)

Modernismul catalan  este ramura catalană a mişcării sau fenomenului artistic european de la 1900 (ultimele două decenii din secolul XIX –  primele două decenii din secolul XX),  cunoscut  sub numele generic de Art Nouveau.
A nu se confunda modernismul catalan cu modernismul (ansamblu de stiluri  în arhitectură şi arte care apare după primul război mondial şi durează până în zilele noastre, caracterizat printr-o rupere totală de stilurile anterioare şi absenţă aproape totală a decoraţiilor), eventual putându-se spune că modernismul catalan e şi el un preludiu al adevăratului modernism.
Modernismul catalan nu este considerat un stil în arhitectură şi artele decorative (cum nici Art Nouveau-ul nu e), ci mai curând un fenomen, o mişcare regionalistă într-o anume  perioadă,  deoarece arhitecţii şi artiştii  încadraţi aici  aveau uneori chiar „stiluri” total  diferite (vezi Gaudi faţă de restul arhitecţilor  modernişti catalani;  vezi şi modernismul catalan faţă de Secession-ul vienez, etc.).

Perioada în  care s-a desfăşurat modernismul catalan este cuprinsă între două mari evenimente cultural-artistice:
-Expoziţia universală de la Barcelona din 1888
-Expoziţia internaţională de la Barcelona din 1929.

Contextul în care a apărut modernismul catalan: Barcelona a fost primul oraş industrializat din Spania şi bunăstarea la care a ajuns pătura burgheziei locale a făcut ca partea cea mai cultivată a ei să-şi dorească etalare bogăţiei şi gustului prin noua arhitectură, să-şi clameze  identitatea naţională şi specificul cultural şi să-şi satisfacă aspiraţiile spre nou, spre modernitate.  În aceste condiţii apare la Barcelona o efervescenţă culturală şi naţionalistă   numită Renaixenca  – renaşterea culturii catalane, se extinde masiv oraşul după planul urbanistic al lui Cerda (cartierul Eixample) şi apar  antreprenori de tipul industriaşului Guell dornici să angajeze cei mai buni arhitecţi ai vremii.

Sursele de inspiraţie ale modernismul catalan:
-Art Nouveau-ul vest-european (linii curbe, ondulate, ritmate, curgând firesc, hiperbole şi parabole, o utilizare predilectă a decoraţiilor organice – în special boboci sau plante pe punctul de-a înflori)
-goticul tradiţional catalan
-tradiţia locului de dată recentă (vernaculară, artizanat, motive populare).

Caracterististici, particularităţi ale modernismul catalan (în cadrul general al Art Nouveau-ului):
-bogăţia sau chiar excesul decorativ
-integrarea elementelor arhitecturale  gotice
-utilizarea frecventă a ceramicii colorate sub formă de plăci sau mozaic trencadis
-balcoanele cu balustrade din fier forjat în motive  vegetale.

Arhitecţi ai modernismului catalan
Modernismul catalan  s-a manifestat preponderent în arhitectură şi artele decorative,  considerate împreună ca un singur tot (ideea de operă totală), arhitecţii fiind în acelaşi timp şi designeri de interior şi decoratori, creatori de mobilier, marchetărie şi corpuri de iluminat. A fost o perioadă de mare efervescenţă artistică, în care au proiectat, construit şi decorat clădiri mai mult de 100 de arhitecţi. Dintre aceştia, cei mai importanţi şi câteva din principalele lor creaţii din arhitectură:

Antoni  Gaudi  -considerat un geniu în arhitectura, a avut un stil propriu foarte original, cu o orientare organic-naturalistă, preocupări pentru geometrie (arc catenar, parabolă, hiperbolă, suprafeţe regulate) şi pentru materiale uşoare (cărămidă, mortar).
Operele lui de arhitectură din Barcelona aparţin patrimoniului mondial  UNESCO.

• Sagrada Familia  -Faţada Nativităţii şi cripta
• Casa Batllo (Passeig de Gracia, 43)
• Casa Mila (Passeig de Gracia, 92)
• Parcul Guell (Carrer Olot)
• Palatul Guell (Carrer Nou de la Rambla, 3-5)
• Casa Calvet (Carrer Casp, 48)
• Casa Vicenc (Carrer de les Carolines, 18-24)
• Villa Belesguard (Carrer Bellesguard, 16)
• Finca Guell (Avinguda des Pedralbes, 7)
• Colegiul Les Teresianes (Carrer Granduxer, 85)

Lluis Domenech i Montaner -a fost un arhitect cu înclinaţii spre raţionalism şi funcţionalism în arhitectură, cu preocupări legate de  spaţiile largi, deschise pentru interioare, structuri metalice, materiale uşoare şi un stil decorativ extrem de încărcat.
Palatul Muzicii Catalane şi Spitalul Sant Pau  din Barcelona aparţin patrimoniului mondial UNESCO.

• Palatul Muzicii Catalane (Carrer de Sant Francesc de Paula, 2)
• Spitalul Sant  Pau (Carrer de Sant Antoni Maria Claret, 167))
• Casa Lleo Morera (Passeig de Gracia, 35)
• Muzeul Zoologic sau  Castelul celor 3 Dragoni (Passeig de Picasso)

Josep Puig i Cadafalch – o arhitectură inspirată din cea medievală (romanică şi gotică)

• Casa Terrades sau Casa de les Punxes  (Avinguda Diagonal, 416)
• Casa Amatller (Passeig de Gracia, 41)
• Casa Marti (Carrer Montsio, 3 bis)
• Palau de la Generalitat de Catalunya – restaurare (Placa de Sant Jaume,4)

Josep Maria Jujol – un arhitect care pe lângă o arhitectură proprie a fost unul din principalii colaboratori ai lui Gaudi la decorarea construcţiilor acestuia, lui i se datorează banca şerpuindă îmbrăcată în mozaic trencadis din Piaţa Teatrului Grec din Parc Guell, decorarea apartamentelor principale din Casa Mila si Casa Batllo, sau  decorarea cu ceramică a faţadei casei Batllo.

Pe lângă arhitecţi, în perioada modernismului catalan s-a remarcat o pleiadă de artişti decoratori dintre care vreau să-i amintesc pe Antoni Rigalt pentru splendida cupolă din vitraliu de la Palau de la Musica Catalana şi pe Gaspar Homar pentru mobilier şi alte obiecte decorative.
O colecţie frumoasă de mobilier şi alte obiecte decorative ale artiştilor catalani modernişti  se poate admira atât în Casa Batllo şi Casa Mila cât şi la Muzeul Naţional de Artă al Cataloniei,  MNAC , de pe Montjuic.

Ruta Modernismului
Există în Barcelona un număr de 116 construcţii ce aparţin perioadei modernismului catalan, o mare parte din ele e concentrată pe Passeig de Gracia şi străzile apropiate, precum şi pe Rambla.
Pentru turiştii dornici de-a cunoaşte îndeaproape acest fenomen, a fost concepută  Ruta  modernismului, marcajul de pe pavajul străzilor de-a lungul ei şi din dreptul clădirilor ce aparţin modernismului catalan  e cel din poza de mai jos.

Marcaj pe trotuar din Ruta Modernismului catalan

Publicitate