Barcelona – Pavilionul German al lui Mies van der Rohe

 În dreapta Fântânii Magice  (cum priveşti dinspre Plaza de Spagna spre Palatul Naţional) se află Pavilionul German, o capodoperă a arhitectului Mies van der Rohe şi în acelaşi timp  una din construcţiile de referinţă ale arhitecturii raţionaliste. 

Barcelona, Pavilionul German – faţada dinspre Fântâna Magică

Pavilionul German a fost construit în Barcelona cu ocazia Expoziţiei Mondiale din 1929, când pe ambele laterale ale axei ce uneşte Plaza de Spagna de Palatul Naţional de pe Montjuic fuseseră înălţate, temporar,  pavilioane de protocol ale ţărilor participante la expoziţie. La finalul expoziţiei Pavilionul German a  fost demolat, ca şi celelalte pavilioane, neinteresând pe nimeni achiziţionarea lui, însă în 1983 a fost reconstruit, ca o confirmare a faimei şi locului pe care l-a ocupat în arhitectura modernă. Şi poate nu întâmplător, într-un oraş ca Barcelona, cu atâta Modernism Catalan excesiv de decorativ, să aibă succes o asemenea construcţie aparent simplă, neîncărcată de ornamente (dar încărcată de multiple aluzii şi semnificaţii), atât de altfel faţă de arhitectura predominantă a oraşului. Less is more era deviza  lui Mies van der Rohe.

Pavilionul German a fost prezentat la expoziţie gol, spre deosebire de pavilioanele altor ţări care şi-au expus produse comerciale ori artă; el era în sine o operă, o operă de arhitectură; un simbol al noii Germanii, aşa cum îşi doreau germanii să fie percepută ţara lor.

Barcelona, Pavilionul German -spatele pavilionului

Arhitectul Mies van der Rohe a fost un adept de frunte al Noii Arhitecturi, curentul căruia îi  sunt specifice formele simple, elementare, deschiderile mari, lipsa distincţiilor între faţada şi spatele clădirii,  estomparea graniţei dintre exteriorul şi interiorul construcţiei.

Barcelona, Pavilionul German – faţada laterală şi bazinul exterior

De fapt, există acolo două pavilioane, unul mic, cu pereţii portanţi şi cel mare, cu stâlpi  din oţel cromat; sunt şi două bazine dreptunghiulare cu apă, unul exterior mai mare şi altul interior, mai mic.  Ca materiale de construcţie, Mies van der Rohe a folosit  piatră şlefuită, marmură, onix, travertin, sticlă şi oţel cromat.
Pereti interiori şi exteriori ai pavilionului sunt din sticlă cei mai mulţi, unii dintre ei se pot ridica şi lăsa automat, dând naştere unui spaţiu deschis – open space, vizitatorul putând astfel străbate încăperile cursiv, neîmpiedicat de bariere. Prin Pavilionul German de la Barcelona, arhitectul Mies van der Rohe este creatorul spaţiilor comerciale moderne (birouri şi retail). 

Unii pereţii ai Pavilionului sunt translucizi, filtrează lumina şi dau naştere  iluziilor vizuale; jocuri de lumini şi reflecţii.

Structura pavilionului e una simplă, din linii drepte, stâlpii -„coloane” sunt aluzii la arhitectura Greciei Antice, la fel cum singura sculptură din Pavilion este o aluzie la arta Greciei Antice; spaţiile deschise şi transparente trimit la faimoasa Casă din preerie a marelui arhitect Frank Lloyd Wright.

Barcelona- Pavilionul german, bazinul interior şi un perete translucid

Graţioasa sculptură Dimineaţa de Georg Kolbe  se reflectă într-un bazin…

Barcelona, Pavilionul German, sculptura Dimineaţa de Georg Kolbe

…iar lumina, ricoşând, dă naştere unor simetrii optice.

În următoarele fotografii sunt faimoasele scaune Barcelona, create de Mies vad der Rohe special pentru Pavilionul German. Scaunele, considerate moderne şi astăzi  se fabrică în continuare:

Peretele din onix:

şi influenţe De Stijl (Mondrian) în aranjamentul şi coloritul încăperii:

Impresii  pregnante în urma vizitei la Pavilionul German:  o construcţie ce-ţi induce senzaţia de spaţiu nelimitat, fără oprelişti, deschidere spre exterior, eleganţă şi simplitate, senzaţie de bine şi relaxare.

 

 Fata de mai jos (studentă la arhitectură, arte, filosofie, filologie? …o simplă turistă?) stătea pe marginea bazinului exterior, privea pavilionul şi scria, când am intrat eu. Când am ieşit, la fel, privea şi scria…

 Programul de vizitare, preţul biletului precum şi un complet şi edificator tur virtual, pe  site-ul oficial al Pavilionului German.

 

Un an mai târziu, în 1930,  Mies van der Rohe a construit în Brno o casă de locuit similară cu Pavilionul German din Barcelona,  Vila Tugendhat, azi monument UNESCO.

Brno, Vila Tugendhat, living room – sursa: wikipedia commons, user: simonma

Observaţi acelaşi spaţiu deschis şi liber,  vederea amplă spre grădină prin peretele-cortină transparent, peretele din onix în stânga, scaunele (de data asta scaune  Tugendhat şi scaune  Brno, ambele în fabricaţie şi azi). Oare e cineva care nu ar fi încântat să locuiască într-o asemenea casă? Şi nu ştiu vouă cum vi se pare, dar mie, stâlpii din oţel cromat ai lui Mies van der Rohe mi se par cele mai frumoase coloane din lume.

Publicitate