Panteonul din Roma

Este cel mai bine păstrat exemplu de arhitectură în stil clasic roman şi în acelaşi timp unul din cele mai importante, mai reprezentative pentru acest stil, datorită  cupolei sale semisferice, rămasă până în zilele noastre cea mai mare cupolă din lume construită din beton nearmat.
Panteonul a fost proiectat şi reconstruit în secolul al II-lea d.Hr. de către genialul arhitect şi inginer Apollodor din Damasc şi finalizat de  arhitecţii împăratului Hadrian, după ce acesta  l-a ucis  pe Apollodor din ranchiună. Despre împăratul Hadrian, „arhitect” şi „artist” veleitar şi despre relaţia lui cu arhitectura şi Apollodor, voi scrie în curînd mai multe.
Ca să vă daţi seama de genialitatea lui Apollodor din Damasc: a trebuit să treacă 1300 de ani de la construcţia cupolei Panteonului din Roma ca un alt arhitect genial, Brunelleschi,  să construiască o cupolă mai mare, cupola domului din Florenţa.  E un gând care-mi trec prin minte de câte ori,  impresionată, păşesc în interior.
Faţada Panteonului are aspectul clasic al unui templu cu un portic cu 16 coloane şi fronton. În august, adăpost pentru zeci de turişti  aşezaţi pe jos, pentru o clipă de răgaz la umbră şi un sandviş.
Roma, Pantheon – faţada
Roma, Pantheon -interior
Păşind in interior, te izbeşte monumentalitatea, solemnitatea locului şi răcoarea plăcută. Sutele de turişti dau ocol imensei săli circulare privind mormintele regilor Italiei, al lui Rafael şi al altor personalităţi şi mai ales, extraordinara cupolă  în formă de semisferă care, mă repet, ştiu,  este şi astăzi cea mai mare cupolă de beton nearmat din lume. Betonul roman avea în componenţă lui un tip de cenuşă vulcanică numită pozzolana cu proprietăţi superioare varului şi piatră ponce pentru agregatul de beton, mult mai uşoară decât piatra obişnuită folosită în mod curent la fabricarea betonului. Secretul construcţiei rezidă în diminuarea greutăţii structurii (pereţi groşi de 6 metri în formă de fagure, cupolă casetată, arce în pereţi cu efect de detensionare, o geometrie ingenioasă şi perfectă a cupolei şi casetelor şi nervuri în casetele cupolei ce direcţionează forţele din cupolă spre pereţii tamburului).
Privită de sus, din exterior, cupola Panteonului nu mai pare semisferică, ci mult mai plată, aceasta din cauza grosimii pereţilor, deşi,  altfel, cupola are o coajă simplă, exteriorul ei şi interiorul fiind legate îndeaproape.
Roma, Pantheon -cupola casetată
Roma, Pantheon – cupola casetată, detaliu
Construit ca Templu al tuturor zeilor, Panteonul  a scăpat de  demolare în perioada creştină  fiind transformat în bazilică, cum a continuat să funcţioneze până în zilele noastre, fireşte, fiind redecorat în repetate rânduri. Totuşi, chiar şi aşa, a fost jefuit cât s-a putut, împăratul Constantin II i-a luat ţiglele aurite de pe acoperiş, iar papa Urban VIII  i-a topit bronzul de pe portic pentru a i-l da sculptorului Bernini să-l folosească la baldachinul din bazilica San Pietro. După părerea mea, mare şi dublă greşeală.
 Roma, Pantheon -mormântul regelui Umberto I.
Roma, Pantheon -mormântul lui Rafael
Piaţa în care se află Panteonul a primit numele de la forma tamburului şi a  cupolei, chemându-se Piazza della Rotonda. Un obelisc şi o  fântână în mijloc, terase în aer liber, clădiri cu patină şi turişti, mulţi turişti.


Anunțuri
De Ioana Mureşan Publicat în Roma

2 comentarii la “Panteonul din Roma

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s